Cu mai mult de 8 g la 125 ml (1/2 cană), fasolea păstăi este o sursă foarte mare de fibre. Fibra dietetică, care se găsește doar în plante, include un set de substanțe care nu sunt digerate de organism. O dietă bogată în fibre poate satisface pofta de mâncare, aducând mai repede senzația de sațietate.

Culoarea galbenă a păstăilor vine de la flavonoidele, substanțe cu efecte antiinflamatoare și antioxidante, pe care le conține, iar culoarea verde – de la conținutul mare de clorofilă cu acțiune depurativă, antitoxică.

Unele studii epidemiologice asociază consumul mare de fructe și legume cu o densitate osoasă mai bună la adultul matur. În cazul păstăilor, cercetătorii au observat la animale că este unul dintre alimentele al căror consum duce la reducerea descompunerii osoase.

Fibrele conținute de fasole poteajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare și la controlul diabetului de tip 2. Este recomandat ca femeile între 19 și 50 de ani să consume 25 g de fibre pe zi, iar bărbații cu aceeași grupă de vârstă, 38 g pe zi.

Păstăile fierte reprezintă o sursă de magneziu pentru femei, dar nu și pentru bărbați, exigențele lor fiind diferite. Magneziul participă la dezvoltarea oaselor, la construcția proteinelor, la acțiuni enzimatice, la contracția musculară, la sănătatea dentară și la funcționarea sistemului imunitar. De asemenea, joacă un rol în metabolismul energetic și în transmiterea impulsurilor nervoase.

Crude sau fierte, păstăile sunt surse de fier pentru bărbați, dar nu și pentru femei, care au exigențe diferite. Fiecare celulă a corpului conține fier, acest mineral fiind esențial pentru transportul de oxigen și formarea globulelor roșii. De asemenea, fierul joacă un rol în producerea de noi celule, hormoni și neurotransmițători. Trebuie menționat că absorbția fierului din plante este favorizată atunci când este consumată cu anumiți nutrienți, cum ar fi vitamina C.

Manganul din fasole acționează ca un cofactor pentru mai multe enzime care facilitează o duzină de procese metabolice diferite. De asemenea, participă la prevenirea daunelor cauzate de radicalii liberi.

Vitamina B2 din fasole este cunoscută și sub denumirea de riboflavină. Ca și vitamina B1, joacă un rol în metabolismul energetic al tuturor celulelor. În plus, contribuie la creșterea și repararea țesuturilor, la producerea hormonilor și la formarea de celule roșii din sânge.

Folatul (vitamina B9) din fasolea crudă este implicat în producerea tuturor celulelor din corp, inclusiv a globulelor roșii. Această vitamină joacă un rol esențial în producerea materialului genetic (ADN, ARN), în funcționarea sistemului nervos și a sistemului imunitar, precum și în vindecarea rănilor și rănilor. Deoarece este necesar pentru producerea de celule noi, un consum adecvat este esențial în perioadele de creștere și pentru dezvoltarea fătului.

Rolul pe care vitamina C din fasolea crudă îl joacă în organism depășește proprietățile sale antioxidante. Ea contribuie la sănătatea oaselor, cartilajului, dinților și gingiilor. În plus, protejează împotriva infecțiilor, promovează absorbția fierului din plante și accelerează vindecarea.

Vitamina K din fasolea crudă este necesară pentru producerea de proteine ​​care ajută la coagularea sângelui (atât pentru stimularea și inhibarea coagulării sângelui). De asemenea, joacă un rol în formarea oaselor. Pe lângă faptul că se găsește în alimente, vitamina K este fabricată de bacteriile prezente în intestin, de unde și raritatea deficiențelor din această vitamină.